copleshire in masa...

hm...e duminica...mai 3 zile de mers la scoala pt ultimele ore festive, joi ne ashteapta mirifica ora de dirigentzie cu parintzii si distractia incheierii liceului pe scarile principale shi vineri banchetul... faimoasa replica a doamnei diriginta imi trece neincetat prin cap "acum sunteti faimoshi,intr-o saptamana vetzi fi istorie...". pai asta cam asha e,cu toate ca nu vrem sa o acceptam...unii din noi in loc sa se bucure de ultima saptamana de scoala, au minunatul noroc de a raspunde la biologie (multzumesk,dna lazea... nu atzi vrea sa stiti cate v-am urat sapt asta si catzi sfintzi am coborat :D ) din sistemul nervos, k profa nu are chef sa tzina ora festiva asha ca hai sa mai omoram catziva neuroni de-ai copiilor... poate pentru ca "nu meritam" ... am fost cu gaudamusul in toate clasele de prin scoala (ne cerem scuze dk am omis pe cineva), am fost aplaudatzi de catre colegi emotivi cu lacrimi in ochi care-si blestemau soarta ca shi ei vor ajunge ca noi... am inghitzit multe lacrimi pt ca nu se cade ca sa fi trist cand termini liceul, se presupune ca acum ar trebui sa alergam dupa libertate sau mai stiu eu ce... ne scriem in albume shi cred ca de pe acum ne roade curiozitatea revederii dupa 10 ani pentru a auzi poveshti despre cum fiecare a reushit sau nu sa devina "cineva"... unii pleaca departe, poate prea departe pentru nishte oameni asha mici ca noi, lasa totul incercand sa nu priveasca inapoi pentru a avea destul curaj de a merge inainte... altii isi incearca norocul prin capitala sperand sa nu moara de cald printre atatea betoane sau sa nu se rataceasca langa un pom shi un chioshc de ziare ... shi altzii se pregatesc de party-uri la doar o aruncatura de batz de aici (20 de minute de mers cu tibi cu mashina :)) ) shi se prefac ca invatza ceva doar pt a-i face p ai lor mandri d ei...eh, o fi ea cumva, nu suntem primii kre trecem prin de-astea, dar poate ca suntem cei mai afectatzi...