Showing posts with label de prin lumea larga. Show all posts
Showing posts with label de prin lumea larga. Show all posts

Thursday, December 4, 2008

Let's have a party! pliiiiz

Aaaaa, am o frustrare frustratoare. Cred ca anul acesta e singurul an in care am avut probleme cu ofertele de petrecere a minunatei seri de Revelion, trecerea dintre ani, bla bla bla bla bla bla.
Si nu, nu vreau sa merg la munte, vreau party glam. Cer prea mult? Pe oricine intrebi, nimeni nu stie ce face, sau "pai am ofertele astea, dar eu de fapt m-as duce pe luna si as da cu artificii". Aaaasa... si cum suntem o gramada, fiecare cu alte idei si alte gusturi, cel mai usor ar fi fost sa ne organizam propriul nostru party. Pacat ca ne-am trezit prea tarziu. Hai, nu vreti sa mergem intr-o casa parasita si sa facem un glam party?


La naiba, hai ca aberez... vreo idee de revel?

Thursday, November 6, 2008

Enrique la tine acasa

Oh, cate din noi nu am oftat cu gandul la Enrique cantandu-ne Hero in propria noastra casa? Cate nu am visat sa il avem aproape, macar putin sa ii auzim vocea mladioasa?

Bine, exagerez, dar trebuie sa recunoastem ca e dragutel baiatu', chiar daca statutul de vedeta face asta. Welll, noi l-am avut acasa. DADA! L-am avut pentru 3 ore si jumate in care a cantat incontinuu, acele 3 jumate in care ne-a venit sa ne dam cu capul de pereti pentru ca nu mai suportam aceeasi melodie. Si ne-a cantat Enrique de ne-a innebunit.

Aceeasi piesa pusa pe repeat, la acelasi volum de auzeam versurile si chiar daca nu le stiam complet pana atunci, sigur le-am invatat intre timp. Aceeasi vecini insuportabili, aceeasi muzica data la maxim si acelasi copil tropaitor lasat singur acasa sa-si faca de cap. Am inceput cu tot felul de scenarii, ca sotul detinut si-a omorat nevasta si acum plange deasupra cadavrului [chiar e reusit], ca se muta si plang dupa casa ce o lunga perioada a fost a lor. Si intr-un final s-a oprit, chiar cand ne pregateam sa iesim pe usa pentru ca deja ne sangerau urechile. Zgomotul tacerii e cel mai satisfacator.

Multumim Enrique ca ne-ai fost alaturi, speram sa nu se mai intample!!

Tuesday, September 9, 2008

reteta pentru noapte alba

ce fac fetele cand stau aiurea si simt ca ar avea cate ceva sa-si zica si parca nu le ies cuvintele pe gura? se muta in bucatarie, isi pun mult suc in cani si incep sa vorbeasca. pe rand, despre aventurile verii, ca doar nu au mai stat de cateva luni bune de povesti. se afla noutatile, dar si chestiile pe care am omis sa ni le spunem in ultimul timp. se iau toate de la capat, se trece de la o poveste la alta, se rade, se mai aprinde cate o tigara in cazul fumatoarei, ne amintim de unde s-a pornit discutia si o luam iar inainte cu explicatii. din cand in cand se mai arunca un ochi la ceas, se pufneste in ras cand se constata trecerea timpului, parca numa ce era 2, uite ca acum se lumineaza. pe la 8 facem putina miscare ca parca am amortit, mergem sa vedem cine s-a trezit in lumea virtuala, dar ne intoarcem inapoi la locurile noastre. punem de cafea, ca doar e dimineatza, ne miram cat suntem de active, promit ca peste 2 sapt cand incep sa merg la birou ne trezim impreuna la 7juma si bem cafea si mancam, expresso-ul refuza sa funtioneze, deducem ca s-a infundat si are nevoie de cillit, renuntzam si facem cafea la oala. ne chinuim cu strecuratul, radem si vorbim tampenii. oboseala isi face loc, ni se face frig, ne asezam si continuam cu povestea. mai consultam din cand in cand ceasul, arata ora 11, acum ne mutam cu totul in camera si incepem sa radem din orice prostie. parca cealalta ar asculta o melodie populara pentru ca mai apoi sa aiba ce fredona. gataaaa, e trecut de 12, una din noi munceste, iar cealalta trebuie sa plece spre arad ca nu mai are ce face pe acolo. impacheteaza, o ia spre gara, fuge dupa tren si se pune sa citeasca dupa ce se aseaza. somnul ii invadeaza corpul si e tentata sa atipeasca. parca totul e potrivit pentru un somn bun, mai ales leganatul trenului in bataia placuta a razelor de soare. atunci realizez ca e ora 16 si nu am dormit deloc azi noapte. dar a meritat. mersi, sonia, pentru companie!

Wednesday, August 20, 2008

the world around us

eu zic ca am evoluat... noi, adica femeile. am ajuns de la stadiul de simpla unealta care are grija de gospodarie si toarna copii pentru demonstrarea virilitatii masculine la un fel de egale ale barbatilor cu drepturi si locuri de munca sus-puse. evident, asta nu inseamna ca misoginismul a disparut cu totul de pe fata pamantului sau ca nu s-a mai auzit de mult de hartuire din partea barbatilor, dar parca ne merge din ce in ce mai bine.
eu nu prea obisnuiesc sa ma uit la stiri. ma deprima, nu inteleg de ce am tine neaparat sa aflam de toate catastrofele care se intampla prin satele din Romania. nu inteleg de ce lucrurile bune nu apar la stirile de la ora 5. nu ar suna mai bine "azi un copil a ajutat o batranica sa treaca strada" decat restul ororitalilor? de asemenea, nu prea citesc nici ziarele, mai citesc articole pe net cand mai primesc cate un mail interesant.
am deschis azi inbox-ul si am dat de un titlu mare "destine pierdute" si cum mie imi plac titlurile care iti starnesc curiozitatea de la prima citire, am tinut neaparat sa vad despre ce e vorba. e trist. e trist ca in vremurile noastre inca se mai vand femei, pardon, fetite pentru ca majoritatea nu depasesc varsta de 8 ani, e trist ca la 11 ani deja se asteapta sa faci copii sotului tau care te abuzeaza fara jena, e trist ca speranta de viata pentru astfel de femei este de 44 de ani pentru ca o data la 30 de minute o astfel de femeie moare in chinurile facerii. e vorba de femeile afgane, femei care incercand sa scape din aceste conditii, sunt prinse condamnate si aruncate in inchisoare alaturi de teroristi.
parca evoluasem...


P.S.: Zappy, m-am lasat de fumat, am 3 zile deja :))

Thursday, July 31, 2008

sunshine reggae

pleeec. plec la mare. si apoi la bucureshti. la zappy mea. stau mult. in total. aproape 3 saptamani. departe de lumea virtuala. va fi greu. dar merita. let's all have a great summer. :*

Monday, June 2, 2008

You're crazy, I'm sorry!

EMO = In recent years the popular media has associated emo with a stereotype that includes being emotional, sensitive, shy, introverted, or angsty. It is also associated with depression, self-injury, and suicide.
Why? Pur si simplu nu pot sa inteleg... nu am vrut sa scriu un post despre asta, dar daca tot mi-am facut testul si mi s-a confirmat ca nu's nebuna la cap... maybe i am old-fashioned, dar cum poti sa fii deprimat de la varsta de 10 ani... ce-ti lipseste? nu ma refer la bietii copii defavorizati, pt k oricum ei ar face orice ca sa treaca peste greutatile vietii... culmea, ma refer la cei carora li se ofera totul pe tava, care au prea multe fitze pt a mai fi in stare sa isi faca prieteni sau care din teribilism vor sa incerce ceva nou.
Dragi copii, imi pare rau ca mamica si taticul nu sunt acasa sa stea cu voi, ci muncesc pe branci ca sa va ofere un viitor mai bun, dar din cauza asta nu inseamna ca nu va iubesc, nu inseamna ca trebuie sa va taiati venele, sa va aruncati de la etaj sau sa inghiti pastile.
Stergeti-va galeata de machiaj de pe fatza, luati un tricou colorat pe voi, da-ti-va jos tintele si insignele, da-ti-va bretonu din ochi, put a smile on your face si iesiti la soare ca nu e greu deloc!
Sa ne bucuram de viatza! :D

Esti 17% Emo.


Forta de neoprit. Esti foarte tare! Daca ti se intampla ceva rau, te ridici, te scuturi si mergi mai departe. Ce mare lucru, nu? Bine lucrat! Tine-o tot asa. Multumesc ca ai jucat...


Wednesday, May 7, 2008

Sa fim virtuali!

Nu sunt o impatimita a jocurilor pe calculator si nici nu am fost vreodata. De mic copil, totul se limita la preafolositul Mario sau la cate un Solitaire de plictiseala in caz ca nu era nimic interesant la televizor. Am incercat si Sims 1 si Harry Potter-urile, poate si un NFS de dragul cursei, dar niciodata nu lancezeam cu orele in fatza calculatorului sau uitam sa merg sa mananc.
Sunt un om pashnic, poate de accea nu inteleg obsesia pentru jocuri cu lupte, impushcaturi, killarei sau mai stiu eu ce alte modalitati de tortura, la fel cum nu inteleg parintii care isi lasa copiii de pana in 10 ani sa joace jocuri de genul ca mai apoi sa se mire ca aud la "veselele" shtiri de la ora 5 ca in nush care liceu un elev si-a impushcat jumate din colegi si profesorul de la ora. Nu putine sunt cazurile in care anumite persoane stau zile intregi nemancati si nedormiti si contruiesc caractere de WOW pt ca mai apoi sa le vanda la sume destul de mari leneshilor care nu au rabdare sa joace un joc de strategie.
De cand cu internetul, nici atat nu imi vine sa ma joc, mi-am instalat 12 dvd-uri de Sims 2, cu toate add-onurile vrute si nevrut, m-a tinut vreo 3 zile frenezia, dupa care ma simteam vinovata ca imi ignor lista de mess, am renuntzat si la asta. Asa ca am descoperit Triburile, joc de strategie online, iti ridici un sat, faci trupe luptatoare, nimiceshti sate vecine si cucereshti tot. Si cand aveam eu frumusete de sat evoluat cu 2 sate mici cucerite, un nene rau mi l-a luat, nimicindu-mi armata si lasandu-ma in plata Domnului. M-am saturat si de asta, am hotarat ca o sa joc Solitaire sau Mario sa-mi redescopar tineretile :D.
Oricum, mie mi se pare ca lumea a luat-o razna, de la varste tot mai mici copiii dau de internet... chiar acum vreo 3 ani, incercand sa ii caut varului meu de 6 ani ceva joc dragutz pe net si dand search la google "funny games for kids" mi s-au deschis nush cate ferestre cu tot felul de site-uri cu tente pornografice gen "sexi teens playing dirty games" sau mai stiu eu ce. Tot acelasi verisor care acum are 9 ani a venit la mine si mi-a zis "auzi, tu nu ai multimess? atunci lasa-ma sa intru cu id-u meu,da? ca am de vorbit cu lumea"... okweeey, doar mie mi se pare aiurea? sa ai 9 ani, sa nu mai iesi in curte cu copiii pt ca trebuie sa stai pe mess, sa refuzi sa iesi la plimbare sau sa mananci in bucatarie pt ca noul tau prieten virtual e acum online si acum are timp de tine.
Bine macar ca se joaca pe site-ul de la cartoon network in prezenta mea cand vine in vizita, ca acasa la el il priveshte la ce da google search...

Saturday, April 5, 2008

Leapsha mea alcoolizata

Nu ma gandeam ca o sa primesc vreodata o leapsha... a primit-o zappy si mi-a transmis-o si mie... 8 lucruri la care ma gandesc acum... greu...
1. Tocmai am venit din club, sunt semi alcoolizata si ma chinui sa scriu corect...ma simt k Bridget Jones cand incerca sa-si scrie in jurnal dupa nush cate unitati de alcool
2. De ce naiba am platit intrare in Mooskea kre era gol cand puteam sa mergem in Rene direct si sa intram pe ochi frumoshi, noi ceata feminina... imi place ca suntem apreciate cumva, macar cu cate o intrare libera :D
3. Sper sa nu ma trezesc mahmura maine, ca nici nu am baut asha mult... adica am baut, dar nu se vedea p mine si trebuia eu sa anuntz k is beata knd incerca cineva sa imi explice nush eu ce eveniment important si eu nu ma prindeam :-" (cri cri)
4. Bai nene, cik nu e bine sa bei apa dupa ce bei alcool... dar daca ti-e sete de-ti vine sa-ti bati intreaga ashezare de pitici de pe creier si in camera ai doar apa plata ce te faci? mergi in bucatarie dupa suc si risti sa trezeshti intreaga casa ca mai apoi la ora trezirii sa-ti rada tatal in fatza "fara motiv"?
5. Chiar ba, de ce radea my dad acu 2 sapt cand m-am trezit extraordinar de mahmura pe la ora 14 si ma impiedicam de tot de prin casa? oare m-a vazut cand am ajuns acasa dupa ce am fost la 2 party-uri si eram mai mult ca beata cand am ajuns acasa?...hmm
6. Am luat un algocalmin preventiv pentru durerea de cap de "dimineatza"... oare o fi bun? daca nu, macar shtiu ca am incercat sa fac ceva impotriva mahmurelii :-"
7. Maine trebuie sa ma trezesc sa iau pranzul (ca doar pe ala il mai prind) in familie si apoi sa imi fac bagajul pt plecarea la timisoara... weee, vreau o tigara, si stranut de nebuna, oare pt k am dormit cu zappy kre era racita sau pt k iar am mers p afara in maieu si geaca scurta?...
8. Mi-am luat telefon nou si nu pot sa il piscal k e pus la incarcat 12 ore asha k nu am altceva de facut decat sa ma enervez pe cel vechi kre dupa 3 mesaje sau 2 beepuri se inchide si apoi se incarca singur... ciokanel zice ca nu-i pt mine tehnologia moderna... nici un stres :D
Gata, am scapat de leapsha, mai bine k am scris acuma fiind logoreica decat dupa ce ma trezesc mahmura cu multe lacune in cap... ma pun sa dorm ca tre sa fiu fresh... dam leapsha mai departe cu cele 8 ganduri de prin cap lui Chris in varianta englezeasca si lui Andy in varianta geniului neinteles :D

Tuesday, April 1, 2008

April Fool's Day

Prima zi a lunii aprilie, zi cu semnificatie, ziua pacalelilor adica. Nu stiu de ce isi face toata lumea un hobby din asta, de mica urasc ziua asta pt k tatal meu tot timpul inventa ceva ingenios pt a ma pacali, asha cum urasc zapada pt k tot timpul se gasea un deshtept care sa ma "spele".
Am crezut ca scap de data aceasta, plecata fiind din cuibul parintesc ocrotitor, dar azi a fost ziua cu cele mai macabre glume.
Nici nu m-am trezit bine si un prieten m-a anuntzat ca moare de durere de picior, ca efect al jocului interactiv de fotbal de sambata, ca nu poate umbla, evident k m-am speriat, avem o relatie speciala virtuala, toata ziua trancanim vrute si nevrute si nu am vrut sa pateasca ceva... dupa intrebarile "da te doare tare, da ai pus gheatza, da iti trece?" a urmat replica lui "1 Aprilie, Prodiiiitzi " ... super...
Apoi m-am pus sa citesc bloguri, bad idea... de obicei le iau pe rand pe toate, am ajuns la un prieten care avea un post cum ducand ieri gunoiul a cazut pe scari si si-a dizlocat umarul si rupt incheietura... iar m-am speriat, evident, deja mi-l si imaginam suferind ca un catzel plouat, si cu toate ca postul a fost scris ieri, i-am lasat un comment plin de inspiratie cum ca sper din suflet ca totul e doar o pacaleala de 1 aprilie... evident k am avut dreptate, m-a si certat pentru perspicacitatea mea de a-i strica intentiile bolnave :))...
Am zis ca e destul, ce-i prea mult strica pt sufletelul meu sensibil, asa ca m-am pus sa dorm, fiind treaza de la 6 juma pt a fi prezenta la interactivul curs de statistica. Dupa vreo 2 ore de somn, telefonul imi vibra in creier, asa ca m-am gandit sa ma trezesc. Aveam un mesaj de la sandra "am avut accident de masina, eu sunt ceva mai bine, am doar o mana in ghips, da razvi e mai grav, acum astept sa vina medicul"... just imagine cum am reactionat abia trezita din somn, nu stiam cum sa sar din pat mai repede... pana la urma mi-am adus aminte ca e 1 aprilie, ca sandra se cam tine de shotii si ca daca s-ar fi intamplat ceva, m-ar fi sunat si sonia si s-ar fi aflat din mai multe locuri. Asa ca i-am raspuns la mesaj cu un "sunt tentata sa nu te cred" si bine am facut, pt k am fost singura k nu a reactionat la farsele sandrei :))...
Asa ca dupa o zi plina de pacaleli care mi-au provocat palpitatii, ma pun sa dorm frumos ca maine e ziua in care nu am chef sa merg la faculta si facem seara clatite party cu mitza si milo kre de vreo juma de an tot zic ca vin la noi :))... cik maine chiar vin ... tocmai am vazut un stol de porci zburatori la geamul vecinului fumator :D

Thursday, March 20, 2008

Castigati-va drepturile!

Nu sunt rasista. Dimpotriva, chiar deloc, mi-ash dori si eu un bebe mic si mulatru si un sotz cu un ten mult mai inchis la culoare decat al meu. Daca asta se va intampla vreodata, atunci sigur bunica mea care de fiecare data cand ma vede ma implora sa nu ma casatoresc cu un negru, m-am renega si probabil nu mi-ar mai adresa un cuvant vreodata.
Nici cu rromii nu am nimic, sunt si ei oameni, au calitati si defecte, am intalnit chiar si rromi de treaba, care imi sunt vecini, care au mai multi bani si se imbraca mai bine decat orice alt cunoscut de-al meu, fara a provoca dureri de cap sau retina la simpla lor aparitie.
Intamplarea face ca astazi am mers, (ca de obicei) sa fac cumparaturile la billa insotita de Sandra, o prietena care era la noi in vizia iar eu aveam chef de gatit ca sa fiu o buna gazda. Cumparam strictul necesar si in drum spre casa (casa unde plateshti produsele cumparate), pe langa doua tipe ce faceau promotie la noul produs Danone roiau vreo 5 copilashi rromi, impreuna cu doua insotitoare, preafertilele lor mame banuiesc, fiecare cu cate cel putin un pahar de iaurt in mana.
Ne asezam la coada la casa si le auzim cum incep sa urle, cik vorbeau una cu cealalta "hauz' fata, ce zice boschetaru hasta care lucreaza la Billa, ca l-o vazut p copil cum o bagat branza in buzunar, hapa' ce-i haci? noi am venit sa facem cumparaturi", noi nu stiam ce se intampla. Si vine toata shatra, cu un copil p trotineta, unu in cosh, altu cu paharu lui de iaurt ce-o tot intreba pe ma-sa de-i cumpara nu mai stiu ce "las ca vine tac-tu d la italia si iti ia el" si se posteaza in spatele nostru la casa. Eu nu stiam cum sa pun mai repede toate chestiile pe banda, sa nu uit sa iau tigari, sa imi tin posheta cat mai aproape de mine, sa imi trimit nasu la plimbare pana nu se ia el singur sa plece si sa ma astepte acasa, sa iau banii in mana, dar totusi sa nu ii las la vedere. Schimb cateva priviri cu tipa de la casa si iar incep astea discutia, cred ca la cat de tare vorbeau, auzea si mara de acasa: "hapa cum sa zica asha de noi, nu mai venim aci, ca hastia de la billa is bochetari, la kauffland is shefii, hacolo merem de amu incol, vai tu fata ca am briceagu haci in posheta sa vezi cum il taiam pe boschetaru ala de mai zicea ceva de copil", asta in timp ce deja erau la rand, eu nu stiam unde sa mai resprir sa nu leshin, sandra cum sa bage tot in plasa sa plecam cat mai repede si duse-am fost.
Cum sta treaba: un minunat puradel o furgasit, cum s-ar zice, o branza topita si a bagat-o in buzunar. Un angajat, vazand asta, le-a atras atentia (spre binele lor zic eu) ca oricum piuia nebunia aia de la ieshire si veneau cei de la securitate si atunci se isca un scandal si mai mare, poate chiar scotea piranda de sub poale briceagu' si chiar nu mai era situatia asha de amuzanta.
Vor sa-i acceptam, sa-i integram in societate, ne conformam, nu ii da nimeni afara din magazine, nu le da nimeni in cap cand trec p langa noi pe strada (ceea ce nu prea putem spune si noi despre ei), ca nu ii angajeaza nimeni si apoi merg cer despagubiri de la stat, shtim cu totii de ce facem asta, dar totusi... castigati-va drepturile!

Wednesday, March 12, 2008

We can call it KARMA...

Se cam pare ca vine primavara, ne scaldam in razele soarelui de dimineatza pana seara, deja incep sa infloreasca copacii, apar shtiri cum ca peste cateva sute de ani Romania va avea clima tropicala, bine mai nene, sigur nu mai repede? Nu apucam si noi sa ne bucuram de caldura excesiva? Ce, noi n-am vrea sa ne dam toata ziua cu crema de plaja si sa avem bronz permanent tot timpul anului?
Si odata cu venirea primaverii incep renovarile. Cum nu imi era de ajuns copilul tropaitor care pe zi ce trece ia in greutate de parca acuma trece prin tavan. Am stabilit ca atunci va fi al nostru, nu-l mai dam inapoi. Il inchidem intr-o cusca, ii dam cate un mar pe zi si in punem sa coase pantofi ca sa facem si noi bani, k nervi ne-am facut destui. Si ne facem in continuare tinand cont ca din 3 apartamente diferite se aud 3 tipuri diferite de baraituri.
Unii isi schimba usile de prin casa, ne-am prins d asta in momentul in care nu mai aveam loc pe hol si ne tot impiedicam de tocurile aruncate cat colo, altii cred ca isi fac o singura camera din toate la cat de mult sparg si altii isi vand apartamentu' la kilogram. Bha incredibil. Si nu ii apuca decat atunci cand vrem noi sa dormim. Zici ca asta ar fi legea cosmica a painii prajite.
Mara, draga de ea nu zice numa "lasa, Prodi, ca cineva acolo sus vede cat suferim si vom fi rasplatite cu varf si indesat". Adica cine? Oricum acuma e prea ocupat sa ii apara Papei in vis sa ii mai dicteze cateva pacate capitale ale lumii moderne. Adica what goes around comes around? Daca da, cand? K deja imi vine sa ma mut in parc, sa imi smulg fiecare fir de par si sa ma dau constant cu capul de laptop. Cand ne luam si noi revansha? Cand o sa ne punem sa spargem peretii apartamentului care nici macar nu e al nostru?
Vreau sa fiu mare. Vreau sa am casa mea si masina mea si un job cul. Vreau sa nu mai am vecini care sa imi distruga neuronii si din cauza carora sa ma trezesc cu migrene migrenoase pt ca ei au chef de renovat. Hai ne pregatim cu totii de viitoarea clima tropicala, spargem peretii exteriori ai apartamentelor si lasam caldura sa ne intre in suflete!

Sunday, February 24, 2008

modalitati de abordare...

Eu am o problema... nu foarte mare, dar exista. Nu suport persoanele kre se baga in seama pe strada, care au chef de comentat sau de agatzat. Cred ca de la mare mi se trage trauma, pe vremea cand mergeam pe strada si se gasea cate un deshtept kre sa zica "papusha, nu stii la ce ora incepe ploaia?" sau chiar "nu te uita la mine, azi nu am chef sa fiu agatat"... astia chiar cred ca o sa ne oprim sa le dam explicatii sau o sa ne uitam la cer dupa nori si sa calculam viteza vantului si alte cele? Sau altii mai deshtepti, la semafor, in mashina lor mega tare cu minunatul tub de bas din care urla maneaua (fratilor, manelele nu au bas, mai bine donati banii aia copiilor orfani) incep sa claxoneze sau sa urle dupa cate o "pepusha"... sa fim seriosi, chiar le trece prin cap ca domnishoara va fi flatata si se va urca cu ei in mashina sau le va arunca o carte de vizita pe geam? Am inteles ca exista tot felu' de oameni, care mai de care mai speciali in felul lor, dar totul are o limita. Aseara mergeam pe unirii, gatita frumos pt o seara in club si cum la mine deja e vara, eram incaltzata intr-o pereche de pantofi decupatzi in fatza si vorbeam la telefon. Si trec pe langa un dobitoc kre imi zice "domnisoara, vezi ca esti descultza!"... "descultza-i buna-ta, manca-ti acolo kebabu si taci din gura" ma gandeam sa-i spun, dar la cat de finutz parea, presimt ca ma si trezeam cu o palma peste cap de nu imi mai trebuia alcool toata seara... i-am zis doar un "nu-s descultza" si mi-am vazut de convorbire in continuare... n-ai ce sa faci, traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul :D

Wednesday, February 20, 2008

Road trip to Pandorf sau cum sa fii mai obosit ca dupa o zi de sapa :))

Marti
3:30 a.m.: ar fi o idee foarte buna sa sting compu si sa dorm, ma pun in pat, ma foiesc ca o gaina care isi cauta cuibu
6:30 a.m.: "hai ralu trezeshte-te ca sa fii gata pe cand plecati!" imi zice mama in timp ce imi aprinde becul de la camera si incepe a povesti pana ma enervez si ma ridic din pat... cam atat am dormit o noapte inainte plecarii la pandorf... pe drum, veselie mare, eu cu sandra repetam frenetic "ne luam multe multe multeeee" spre deliciul baietilor care vorbeau in acelashi timp despre masini... la prima vama, nenea vameshu era prea ocupat cu povestirea pe care i-o spunea unui alt coleg pt a ne verifica buletinele, ce daca puteam fi dati in urmarire generala, el avea un banc de zis ... nici un stres, soare pe drum, zi calduroasa, ajungem in budapesta - first stop tot la un outlet asemanator celui din pandorf, am mai fumat 2 tzigari ca ajunsesem prea repede si nu era deschis inca nici un magazin... terminam acolo,plecam spre pandorf in timp ce eu si sandra cantam "noi ne-aicea nu plecam,nu plecam acasa pana nu ne cumparam MULTE MULTE MULTEEE", ajungem, fugim la mango, paradis feminin, dam o tura peste tot, dupa vreo 5 ore umblam ca nishte zombie... toti 4... nemancati de vreo 7 ore, cu multe multe multeee pungi cu minunatele cumparaturi trase dupa noi am decis ca ce e prea mult strica, deja leshinam dk nu mancam ceva sau daca nu stateam jos mult mult mult ... si am ajuns in arad la ora 2 si imi era atat de somn incat nu am putut adormi... si acum ma mishc putin cam in reluare ca am o febra musculara sora cu moartea, eu fiind ceva mai leguma de felul meu dar sunt fericita ca mi-am luat multe multe multeeee pt ca o fata nu are niciodata destule haine, nici macar atunci cand nu mai au loc in dulap :))

Tuesday, June 26, 2007

"cum sa iei 9 la bac si sa nu stii de ce" in 10 pashi simpli

MySpace Icon Collage

da.... trebuie neaparat sa scriu si despre asta, pt k e lucrul care ma intriga cel mai tare... am inceput si megaBAC-ul si din prima zi mi s-a taiat asha frumos craca de sub picioare... so,cum sa iei 9 la bac la oral in 10 pashi simpli :P
1.se termina scoala... te steapta bac-ul, te gandeshti la materiile din care dai si realizezi ca totusi la romana esti cam praf dupa atatia profi schimbatzi in liceu si te apuci de invatzat... TOT
2.o saptamana intreaga parcurci toata materia, te chinui sa retzii si ceva ani si ceva deltalii despre autor daca cumva te intreaba, sa nu fii mirat de intrebare si sa te incurci... asha ca, ce e de invatzat, se baga tot la cutiutza
3.te duci sa te uiti cand iti vine randu' la datul sentintzei, si afli ca esti luni de la 12, asta dupa ce o sapt intreaga te-ai rugat sa fii programat totusi martzi k sa nu mai fie asha de mare stresul k in prima zi
4.incerci sa dormi duminica noaptea, sa nu cumva sa fie copilu obosit la examen, realizezi k nu ai nici o shansa, dar nu conteaza, te trezeshti si mai citeshti ceva, in caz ca ai uitat k ion barbu pe numele lui adevarat dan barbilian s-a apucat de scris k sa ii demonstreze lui tudor vianu k nu e doar un matematician stralucit, si pleci la scoala cu capul sus, asta dupa ce ai sunat ceva colegi kre au fost deja sa-ti spuna una alta despre comisii
5.treci prin smart, fumezi o tzigara, mai vin cunoscuti cu zambetul pe buze, pleci increzator si iti astepti randul la intrat in sala si te mai intalneshti cu unu, altu kre mai de care mai fericit k nu l-am intrebat mai deloc din al 2-lea subiect p kre nu il stia deloc si astfel si-a luat "binemeritatul " 10
6.intri in sala, salutzi in shoapta k sa nu il deranjezi pe cel care vorbeshte si zambeshti frumos, mergi spre catedra la kre se afla comisia, pregatit parca de orice, intinzi buletinul si o draga doamna profesoara se uita la tine si urla "BUNA ZIUA!! " si ridica o spranceana in semn de prostest... ii raspunzi politicos, ii spui ca ai salutat cand ai intrat in sala asha, mai incet k sa nu deranjezi, iti extragi subiectul si mergi tiptil spre banca desemnata de profi
7.te uiti la bilet, citeshti atent primul text, raspunzi frumos la intrebari pe ciorna, intre timp mai ridici capul din foaie si esti curios ce raspund cei din fatza ta, te cruceshti cand unii vorbesc despre tzarani la postmodernism si despre poezia lui mircea cartarescu p kre nu au citit-o, doar au studiat-o dar nu mai stiu cum se numeshte numa ca este un limbaj "normal" in ea, asta dupa ce comisia tot intreaba saracu' copil k sa poata sa ii dea o nota mai de doamne-ajuta
8.continui sa scrii, treci la subiectul 2 foarte ushurat ca e ceva atat de ushor incat nici nu iti storci prea mult creierii sa-ti aduci aminte detalii sau ceva, mai ales ca e acelashi subiect de la romana scris de anul trecut knd de-odata o auzi p una din profe cum urla din toti plamanii la alte doua viitoare examinate din sala care vorbesc intre ele fara nici o jena si le amenintza ca le scoate din examen dk nu se potolesc cumva, termini si cu subiectul 2 asta dupa ce ai umplut aproape de tot ambele fetze ale ciornei, gandindu-te ca oricum mai spui tu in plus fara nici un fel de problema
9.te ridici tacticos, te duci in fatza, incepi sa raspunzi la intrebarile primului text, dupa ce iti spui opinia, cele doua iti spun sa treci la al doilea subiect, incepi sa spui tot ce stii despre romanul subiectiv, despre modul in care e scrisa "ultima noapte...", despre personajul principal care e un intelectual kre traieshte drama propriilor idei, despre perechea lui, despre relatzia lor si la un mom dat te opreshti crezand ca ai cam exagerat cu atata vorba si din moment ce nu te-au intrerupt sa te corecteze sau sa iti puna intrebari cum au facut cu toti ceilalti din fatza ta, ai scapat vitejeshte shi esti pregatit sa sarbatoreshti nota maxima
10.doamnele din comisie iti trec nota pe fisha de examen, iti zambesc frumos si te intreaba unde dai mai departe, tu deja esti in extaz, le raspunzi, iti ureaza bafta si iti intind biletul... fericit dai sa ieshi din sala si te uiti pe bilet sa fii sigur ca ai luat 10-le.... dar consideri stupefiat k p bilet in dreptul notei scrie 9 ...



p.s.: nu sunt genul de persoana kre sa nu recunoasca knd face o greshala... shi mai ales at knd este cineva kre a fost acolo si poate sa confirme totul... chiar nu e ushor sa fii singurul din clasa ta kre a luat mai putin de 10 mai ales cand nu stii ce nu a fost bine...
p.s.s: cele doua kre vorbeau in voie au luat ambele 10... shi ii felicit pe cei kre au reusit sa ia 10 shi chiar au meritat... pe restul ii felicit k au destui bani inkat sa poata cumpara comisii si sa se dea mari apoi cu notele lor ...

multzumesc :D

Thursday, June 21, 2007

abstrakt...

era odata ca niciodata... pe un taram abstrakt, uitat de lume, nishte copii kre se pregateau sa-si deschida aripile pentru a zbura spre viitor... erau multi si erau impreuna... se simteau puternici si plini de viatza... erau increzatori in fortzele proprii... shi acum fiecare dintre ei avea sa-si urmeze propriul drumul... unii aveau sa plece in indepartatele zari ale capitalei, altii aveau sa mearga spre tzarile cale, iar altzii doar la o aruncatura de batz, pregatindu-se de o noua viatza impreuna... aveau sa infrunte o gramada de obstacole, dar mai ales, era distractia kre ii astepta acolo... cu toate astea, chiar daca erau nerabdatori sa isi ia viatza in propriile maini, mai aveau un singur mare obstacol de trecut si apoi o vara intreaga in care sa se obishnuiasca cu gandul ca ii asteapta un nou inceput... o vara intreaga in care sa profite la maxim de tot ceea ce ii mai face sa fie unitzi... probabil ca orashul natal sau macar gandul ca se vor stradui sa fie fericitzi, dar ca vor ramane mereu cu gandul la cei de acasa :D... so let's have fun,ppl!

ne ajunge din urma :P

hehe... cica avem bac incepand cu sapt viitoare... nush cum de s-au gandit tocmai acuma, in vacantza sa ne puna sa il dam... like ne-am duce si noi k tot omu' p shtrand... am mai ieshi la o iarba verde (nu ca sa o fumam,evident... pt aia avem clubul pall mall ultra), p o terasa.... dar nu.. .cum sa iti vina sa ieshi knd o vezi p mami cum se pune in usha nervoasa si zice "iar ieshi??? tu nu ai de invatzat?"... sa ma iertzi acuma, da nu am chef sa invatz toata ziua... o ora jumate p zi e arhisuficient... .sa nu stresam copilul prea tare k cine shtie... o patzi ceva d la atata invatzat... oricum, cel mai tare e sa te plimbi prin orash si sa te intalneshti cu cei de a 11-a kre relaxatzi isi poarta gentzile cu prosoape si creme de plaja... si numa auzi un "prodi,du-te acasa si invatza!!"... nici o problema... ne razbunam noi la anu' cu varf si indesat... deja le-am shi promis... sau de mass-urile cu "cine vine p shtrand" ce sa mai zic? cel mai relaxant e sa stai cu astia mai mari kre au trecut deja prin aceasta experientza mirifica... kre lejer iti zic "eh,bac....bacu e doar o formalitate, se copiaza de nu ai noroc, toata lumea ia peste 9,asta ii clar"...shi atunci ne infundam in scaun si zicem in gandul nostru "o fi ea cumva... oricum tre sa fii cioban ca sa pici bacu' " :D

Wednesday, May 30, 2007

plictiseala mareeee....

we had to get used to statu' pana la 3 in fiecare zi la scoala si chiar faceam ceva folositor anii trecutzi...dar mirifica clasa a 12-a a fost o maaaare pierdere de vreme...cred ca e mai bine sa stea elevii acasa sa invetze singuri pt marele examen important din viatza lor...nush cum se intampla pe la altzii,dar la noi ziua decurge astfel: prima ora este optionala,mergem ori la scoala dk avem mate shi shtim k profa vine in urmatoarele pauze sa verifice cine a mai venit in plus fatza de ora ei,ori in smart la binecuvantata cafea shi tzigara aditzionala...apoi urmeaza un lung shir de ore interminabile in care de obicei jucam rends in timp ce profii fac pregatire pt bac cu acei kre le digera materia...shi cam atat,eventual mai acordam putina atentzie unei alte ore,dar f rar...shi at doamnelor si domnilor cum sa nu ne vina sa plecam la o tura de bronzat sau cel putin la un suc?... eh,imposibil acest lucru datorita gardianului kre tot tp ne intampina cu "nu plecatzi nicaieri /:),nu am voie sa va las"...mai doua saptamani shi scapam de toate astea...shi at o sa ne plangem de mila ca vrem inapoi,k preferam sa facem toate lucrurile pe kre le comentam,pentru ca asta am facut timp de 4 ani...asha ca,la ce e folositoare ieshirea din banal?

Thursday, May 17, 2007

being a little girl

parca azi am mai invatzat ceva (in afara de biologia infecta cu kre ma chinui de ieri)... am invatzat k de cele mai multe ori nu poti fi apreciat la adevarata ta valoare, ci eventual doar prin trasaturile negative... am invatzat k ar cam fi cazu sa ne maturizam, sa luam viatza mai in serios shi sa-i scutim pe cei din jur de rautatzile noastre, sa nu mai apelam la taticu' de fiecare data knd ni se pune pata pe ceva sau suntem intr-un fel sau altul amenintzatzi... k ar cam fi cazu sa nu ne mai tzapam p jos pt a incerca sa obtzinem ceva, doar pt k apoi sa avem cu ce le scoate ochii celorlaltzi cu kt de grozavi suntem noi... si mai ales, sa facem diferentza dintre a vorbi pe cineva de rau sau doar a "discuta discutzii" kre oricum se afla mai devreme sau mai tarziu...


p.s.: orice asemanare cu realitatea este pur intamplatoare, deci: dedicatzie speciala 12 A